Download 39477689 Ambalaje Si Design in Industria a Gitin L PDF

Title39477689 Ambalaje Si Design in Industria a Gitin L
File Size950.6 KB
Total Pages103
Document Text Contents
Page 1

UNIVERSITATEA
DUNĂREA DE JOS DIN GALAŢI












LILIANA GÎTIN





AMBALAJE ŞI DESIGN ÎN
INDUSTRIA ALIMENTARĂ























Departamentul pentru Învăţământ la Distanţă şi cu Frecvenţă Redusă
Galaţi, 2010

Page 2

Departamentul pentru Învăţământ la Distanţă şi cu Frecvenţă Redusă
Facultatea Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor
Specializarea Ingineria Produselor Alimentare
Anul de studii IV

Page 51

Capitolul 3. Alegerea ambalajelor




Ambalaje şi design în industria alimentară


50


3.3. Chestionar de autoevaluare

1.Definiţi ambalarea colectivă.
2. Enumeraţi principalii factori ce determină alegerea ambalajului.
3. Precizaţi principalele funcţii ale ambalajului. Detaliaţi funcţia de protecţie a

ambajului din prisma unui produs alimentar.


3.4. Răspunsuri la chestionarul de autoevaluare

1. Ambalarea colectivă – această metodă se foloseşte pentru ambalarea într-
un singur ambalaj a mai multor produse. Această metodă uşurează mult
manipulare şi transport produselor, ajutând la paletizarea acestora. Metoda
poate fi utilizată cu succes şi pentru produsele alimentare de uz curent
(zahăr, făină, orez, mălai etc), precum şi pentru ambalarea unor produse deja
preambalate.
2. Factorii care determină alegerea ambalajului sunt: condiţiile de transport,
manipulare şi depozitare, proprietăţile produsului care trebuie ambalat,
metoda de ambalare, tipul şi funcţiile ambalajelor, valorificarea economică a
ambalajului.
3. Principalele funcţii ale ambalajelor sunt: funcţia de protecţie şi conservare,
funcţia de raţionalizare, funcţia de reclamă şi promovare a vânzărilor (funcţia
de marketing), funcţia de confort, funcţia de a conţine produsul. Specific
ambalajelor destinate produselor alimentare, precizăm că funcţia de protecţie
este materializată prin:
- protecţia chimică este materializată prin alegerea adecvată a materialului

din care este confecţionat ambalajul (materiale inerte din punct de vedere
chimic sau electrochimic – ex. sticla, materiale plastice) sau prin protecţia
produsului faţă de eventualele reacţii ce pot avea loc la suprafaţa de
contact a produsului cu aerul, vaporii de apă, praf etc.;

- protecţia microbiologică este materializată prin realizarea etanşeităţii
perfecte;

- protecţia biologică presupune protecţia produsului de insecte, rozătoare
utilizându-se ambalaje confecţionate din sticlă, carton, lemn, materiale
textile;

- protecţia mecanică presupune alegerea materialului care sa protejeze
produsul în timpul transportului, depozitării şi desfacerii (ex. lemn, carton,
materiale plastice);

- protecţia faţă de lumina şi radiaţiile UV – presupune utilizarea unor
materiale care să asigure o protecţie optimă a produselor (ex. sticla brună
sau verde).

Page 52

Capitolul 4. Producerea şi utilizarea ambalajelor –

factori de influenţă



Ambalaje şi design în industria alimentară


51


4.1. Factori legaţi de produs


- natura produsului materializată prin starea de agregare a produsului
(gaz, lichid, lichid cu o anumită viscozitate, pastă, amestec, produse
lichide, pudră, granule, produse cu un miros specific, produse
perisabile, lipicioase, fragile etc.)

- forma şi mărimea produsului: produse pulbere (sare fină, zahăr pudră,
făină), produse grăunţoase (arpacaş, mazăre boabe, fasole etc.),
produse de diferite mărimi. De ex. produse de dimensiuni mari
(preparate de carne sau unele produse lactate, paste făinoase lungi),
produse cu dimensiuni mai mici (pasta făinoase scurte).

- masa şi densitatea volumică a produsului. De exemplu la produsele
pulverulente trebuie sa se ţină cont de fenomenele de aglomerare sau
tasare.

- capacitatea produsului de a rezista la diferite presiuni, şocuri, vibraţii
sau loviri bruşte. Ex: spargerea ouălor, a biscuiţilor sau a
napolitanelor.

- comportamentul produsului la modificări ale valorilor umidităţii sau
temperaturii (atenţie deosebită trebuie acordată fenomenelor de
adsorbţie acre pot apare in anumite condiţii de păstrare).

- compatibilitatea produsului cu ambalajul: efectul ambalajului asupra
produsului, compatibilitatea produselor între ele.


4.2. Factori legaţi de materialele şi maşinile de ambalaj

Detalierea factorilor legaţi de materialele de ambalaj presupun abordarea
acestora din punct de vedere a: proprietăţilor fizico chimice, termice,
biologice, microbiologice, chimice sau biochimice, precum şi a aspectelor
legate de forma şi costul ambalajelor.
Proprietăţile fizico chimice cu importanţă deosebită sunt:

- culoarea
- grosimea
- masa(greutatea) specifică, g/m2
- porozitatea materialelor plastice, a materialelor pe baza de aluminiu

sau staniu
Proprietăţile mecanice importante in alegerea materialului de ambalaj sunt:

- rezistenţa la:

Page 102

Capitolul 8. Reciclarea ambalajelor în industria

alimentară

Ambalaje şi design în industria alimentară





101




condensare;
controlul calităţii produsului final pentru stabilirea compatibilităţii

cu produsele alimentare pentru care se va utiliza.
O altă aplicaţie care vizează reciclarea materialelor pentru ambalaj de tip
PET este elaborată şi aplicată industrial tot în Germania, în scopul fabricării
de Europaleţi din ambalaje plastice reciclate. Principiul de funcţionare al
instalaţiei concepute de germani în acest scop constă în injectare –
comprimare: ambalajele colorate sunt mai întâi separate de cele incolore,
mărunţite şi topite. Plasticul topit împreună cu doi aditivi pe care firma
producătoare îi păstrează secret, adăugaţi în proporţie de 3 – 20%, este apoi
injectat sub presiune de 300 bar maxim într-o matriţă care prin presare dă
forma dorită paletului. Procesul de presare durează 30 de secunde iar
produsul final obţinut cântăreşte doar 21 kg.


8.3. Chestionar de autoevaluare


1. Ce reprezintă principiul celor 4R?
2. Care consideraţi că sunt principalele căi de reducere a consumului de

ambalaje?
3. Ce este reciclarea? Motivaţi importanţa reciclării ambalajelor.


8.4. Răspunsuri la chestionarul de autoevaluare


1. Principiul celor 4R reprezintă realizarea etapelor de reducere, refolosire,
reciclare şi recumpârare a ambalajelor, consituiind o posibilitate prin care
utilizatorii de ambalaje pot schimba modul de utilizare a acestora.
2. Reducerea consumului exagerat de ambalaje poate fi efectuată prin:
reducerea folosirii materialelor nereciclabile, înlocuirca materialelor şi
produselor disponibile cu materiale şi produse refolosibile, reducerea
ambalării, reducerea cantitâţii de deşeuri generate, stabilirea unor taxe
pentru deşeuri în vederea reducerii de câtre generatori (surse) a cantitaţilor
de deşeuri, mărirea eficienţei utilizării hârtiei, cartonului, sticlei, metalului,
plasticului şi a altor materiale.
3. Reciclarea implicâ convertirea articolelor executate în materie primâ
pentru refabricare. Prin înlocuirea materialelor naturale cu resurse naturale
reciclate, resursele naturale şi energia sunt conservate şi se realizează şi
economie.

Page 103

Bibliografie

Ambalaje şi design în industria alimentară





102



Amarfi, Rodica (coord.) (1996). Procesarea minimă atermică şi termică în
industria alimentară, Editura Alma,Galaţi.
Banu C. (coord.) (1998). Manualul inginerului de industrie alimentară, vol I,
Editura Tehnică, Bucureşti.
Banu C. (coord). (2007). Tratat de inginerie alimentară, vol. I, Editura Agir,
Bucureşti.
Biro, A., Drăgan, M., Nistor, R., Chiş, (1998). Bazele merceologiei; Editura
Casa Cărţii de Ştiinţă, Bucureşti.
Botea, T (1996). Ambalaje şi tehnologii de ambalare în industria alimentară,
Universitatea Politehnică, Timişoara.
Foltean, F., Lădar, L., Costinel, D., Ionescu, G., Negruţ, C., (2001).
Marketing internaţional, Editura Brumar, Ediţia a II-a, Timişoara.
Frăţilă, R., Chiş, A., Biro, A., Nistor, R., Drăgan, M., Mihaiu, R. (2001).
Bazele tehnologiei şi merceologiei, Editura Dacia, Cluj-Napoca.
Frăţilă,R., Chiş, A.,Nistor, R. (2001). Merceologie, Presa Universitară
Clujeană, Cluj.
Kunze, W. (1996). Technology Brewing and Malting, International Edition,
VLB Berlin, Germany.
Maria Turtoi, 2004, Tehnici de ambalare a produselor alimentare, Editura
Academica, Galaţi.
Maria,Turtoi. (1998). Apa în industria alimentară. Epurarea apelor reziduale.,
cap. 3 (p. 128-176) în Manualul inginerului de industrie alimentară, vol. I.,
coord. Banu, C., Editura Tehnică, Bucureşti.
Maria, Turtoi. (2000). Materiale de ambalaj şi ambalaje pentru produsele
alimentare, Editura Alma, Galaţi.
Reuter, H. (1989). Aseptic Packaging of Food. Technomic Publishing
Company, Inc., Lancaster, Pennsylvania.
Robertson, G.L. (1993). Aseptic Packaging of Foods, cap. 13 în Food
packaging. Principles and Practice, G.L. Robertson (ed.), Marcel Dekker,
Inc., New York.
Segal B., Nicoleta Croitoru. (1989). Ambalaje pentru industria alimentară,
Universitatea Galaţi.
Şraum, G. (2000). Merceologia şi asigurarea calităţii, Editura George
Bariţiu, Cluj-Napoca.

Similer Documents