Download Ghidul Analistului de Intelligence PDF

TitleGhidul Analistului de Intelligence
File Size3.1 MB
Total Pages130
Document Text Contents
Page 1

Compendiu pentru analiştii debutanţiCompendiu pentru analiştii debutanţi

Volum coordonat de Ionel NIŢUVolum coordonat de Ionel NIŢU

Editura Academiei Na
11

ţionale de Informaţii
Bucureşti, 20

„Mihai Viteazul”

Page 2

Ionel Niţu


GHIDUL ANALISTULUI
DE INTELLIGENCE

Page 65

Ionel NIŢU

64

Redactarea unei prognoze presupune parcurgerea următoarelor
etape:

(a) identificarea variabilelor.
Exemplu: în ţara X, analiştii presupun că forţele de securitate loiale

Puterii reprezintă cheia supravieţuirii regimului. Ce s-ar întâmpla dacă s-ar
amplifica nemulţumirile sociale generate de deteriorarea nivelului de trai, pe
care guvernul o maschează în statisticile oficiale?

(b) estimarea posibilelor influenţe ale variabilelor identificate.
Exemplu: chiar dacă forţele de securitate reprezintă „cheia

regimului”, ce s-ar întâmpla dacă exercitarea atribuţiilor acestora (precum
culegerea de informaţii) ar fi afectată de dezvoltarea „germenilor
neîncrederii” printre tinerii ofiţeri, care, ulterior, ar putea să nu mai respecte
ordinele „ofiţerilor seniori” de a contracara eventualele tulburări ale liniştii
publice?

(c) identificarea acelor evenimente declanşatoare care ar putea
determina direcţii şi dinamici alternative.

Exemplu: o ameninţare reală la adresa regimului ar putea fi
declanşată/activată de anumiţi factori, precum: (1) o mai mare expunere
mediatică a actelor de corupţie în care sunt implicaţi reprezentanţi ai elitei
politice; (2) colapsul reţelelor de distribuţie a alimentelor de bază; (3)
creşterea gradului de incertitudine cu privire la siguranţa personală în
mediul elitelor militare şi/sau administrative;

(d) evaluarea unor indicatori care ar putea semnala creşterea sau
descreşterea pericolului la adresa securităţii naţionale:

situaţia politică, respectiv transparenţa sistemului de guvernare,
legitimitatea instituţiilor statului, gradul de instituţionalizare, sprijinul
armatei ş.a.;

situaţia militară/de securitate, în principal evaluarea controlului
statului asupra factorilor de securitate, a profesionalismului forţelor de
securitate şi eficacităţii acestora, a existenţei unor provocări din partea
grupărilor înarmate non-statale şi a grupărilor criminale, a proliferării
armelor convenţionale ş.a.;

situaţia economică, cu precădere evaluarea unor factori cu
potenţial impact asupra procesului de luare a deciziilor - forţa de muncă şi
rata şomajului, inflaţia şi balanţa comercială, politica macroeconomică şi
stabilitatea economiei, infrastructura şi asigurarea resurselor primare;

situaţia socială: coeziune socială, criminalitate, sănătate, stabilitate
demografică;

Page 66

Ghidul analistului de intelligence

65

situaţia externă, respectiv implicarea în organizaţii multilaterale,
relaţiile regionale, vulnerabilitatea geostrategică, alianţe/parteneriate
internaţionale;

(e) redactarea unor scenarii alternative privind modelarea viitorului
pornind de la variabilele şi indicatorii identificaţi.

Obiectivul primordial al prospectării analitice a viitorului este acela
de a reduce potenţialul de evoluţie liberă, necontrolată a situaţiilor, printr-o
evaluare riguroasă a unui număr cât mai mare de variante posibile de
devenire. Transpus în limbaj specializat, obiectivul prognozei este acela de a
fundamenta adoptarea, în prezent, a acelor decizii capabile să prevină
materializarea evoluţiei indezirabile a unor factori de risc, în viitor.


*


În elaborarea unui studiu anticipativ sau a unui produs care îşi
propune să ofere o imagine cât mai corectă asupra unor evoluţii posibil a fi
înregistrate în cazul subiectului analizat, se disting, în principal, două
metode: analiza scenariilor şi delphi.

Metoda scenariilor. Scenariile sunt utilizate, în general, pentru
explorarea posibilelor condiţii de manifestare a unei situaţii, plecând de la
un set de propuneri/ipoteze de lucru, fiecare scenariu reprezentând un viitor
plauzibil distinct. Scenariile oferă utilizatorilor de informaţii o imagine a
probabilităţii desfăşurării evenimentului, în situaţia în care aceştia se
centrează pe un anumit curs al acţiunii dintr-o situaţie complexă ce nu poate
fi cuantificată40.

În activitatea de informaţii scenariile reprezintă „tipare-model” ale
obiectivului/evenimentului studiat, scopul alcătuirii unui scenariu fiind
evidenţierea unor factori majori care influenţează viitorul, în vederea
anticipării şi formulării unui răspuns adecvat.

Scenariile trebuie să furnizeze răspunsuri pentru două tipuri de
întrebări: (1) sub ce formă şi în ce scop se poate construi o ipoteză? şi (2)
care sunt posibilităţile de acţiune, în fiecare etapă, pentru a preveni,
schimba sau facilita o anumită evoluţie?

Prin „scrierea de scenarii” se urmăreşte construirea unei suite logice
de evenimente, prin intermediul căreia, plecând de la situaţia prezentă, să se
poată anticipa, pas cu pas, evoluţia viitoare a unui eveniment, punctele
                                                            
40 Moniz, Antonio, Scenario Building Methods as a Tool for Policy Analysis, IET, UNL-
FCT, European Science Foundation, septembrie 2005, disponibil online la adresa:
http://mpra.ub.uni-muenchen.de/8094/.

Page 129

Ionel NIŢU

128

Page 130

ColecţiaAcad
e
m

ie
i
N

aţionale de Informa
ţii

„M

ih
a
i
V

it
e
a
zu

l”

ISBN 978- - - -606 532 059 8

Similer Documents