Download Kiyosaki Un IQ Financiar Mai Bun PDF

TitleKiyosaki Un IQ Financiar Mai Bun
File Size1.6 MB
Total Pages256
Document Text Contents
Page 1

Seria
TATÃ BOGAT

Page 2

ROBERT T. KIYOSAKI, autorul cãrþii Tatã bogat, tatã sãrac — bestseller
internaþional ºi cartea de finanþe personale care a ocupat primul loc timp de
2 ani la rând în topul realizat de publicaþia USA Today — este investitor,
antreprenor ºi educator. Perspectivele lui asupra banilor ºi investiþiilor
depãºesc cu mult înþelepciunea convenþionalã specificã acestor domenii.
Prin eforturile lui, a influenþat zeci de milioane de oameni ºi le-a schimbat,
efectiv, mentalitatea despre bani.

Comunicându-ºi punctul de vedere cu privire la inadvertenþele (a se citi:
caracterul vetust ºi defectuos) din spatele sfaturilor „tradiþionale“ — ia-þi o
slujbã bunã, munceºte din greu, economiseºte bani, scapã de datorii, inves-
teºte pe termen lung ºi fã-þi un portofoliu diversificat de investiþii —, Robert
Kiyosaki a devenit renumit pentru discursul direct, ireverenþa ºi curajul lui.

Tatã bogat, tatã sãrac este bestsellerul care a stat cel mai mult în topul
celor patru liste la care se raporteazã Publisher’s Weekly — cele publicate de
New York Times, BusinessWeek, Wall Street Journal ºi USA Today —, rãmâ-
nând timp de peste 6 ani în topul celebrei liste a publicaþiei New York Times.

Traduse în 51 de limbi ºi disponibile în 109 þãri, cãrþile din seria „Tatã
Bogat“ s-au vândut în peste 28 de milioane de exemplare în toatã lumea ºi
au dominat listele cu bestselleruri din Asia, Australia, America de Sud,
Mexic ºi Europa. În 2005, Robert Kiyosaki a fost introdus în Hall of Fame
pe site-ul www.amazon.com, unde figureazã în lista primilor 25 de autori de
bestselleruri. În prezent, seria „Tatã Bogat“ include 14 titluri.

Lunar, Robert scrie câte un editorial — „Why the Rich Are Getting
Richer“ pentru Yahoo! Finance, precum ºi „Rich Returns“ pentru revista
Entrepreneur.

Înainte de a scrie Tatã bogat, tatã sãrac, Robert a creat jocul strategic
CASHFLOW® 101, ca sã-i înveþe pe oameni strategiile financiare ºi inves-
tiþionale pe care le-a deprins de la tatãl lui bogat, de-a lungul timpului.

Astãzi, în diverse oraºe din toatã lumea existã peste 3 300 de cluburi
CASHFLOW — grupuri de joc care funcþioneazã independent.

Nãscut ºi crescut în Hawaii, Robert Kiyosaki face parte din cea de-a
patra generaþie japonezo-americanã. Dupã absolvirea colegiului, pe care l-a
urmat în New York, Robert s-a alãturat Infanteriei Marine ºi a plecat în
Vietnam ca ofiþer ºi pilot de elicoptere de luptã. Dupã rãzboi, Robert a
început sã lucreze în vânzãri pentru corporaþia Xerox ºi, în 1977, a înfiinþat
o companie care a adus pe piaþã primele „portofele pentru surfiºti“, din
nailon ºi având închizãtoare cu arici. În 1985, a înfiinþat o companie inter-
naþionalã de educaþie, prin intermediul cãreia zeci de mii de studenþi din
toatã lumea au participat la cursuri de afaceri ºi investiþii. În 1994, Robert
ºi-a vândut afacerea ºi, mulþumitã investiþiilor fãcute, a putut sã iasã la
pensie la vârsta de 47 de ani. În timpul scurtei perioade în care a fost pen-
sionar, înainte de a se implica din nou în afaceri, a scris Tatã bogat, tatã
sãrac. Iatã ce spune Robert Kiyosaki: „La ºcoalã mergem ca sã învãþãm sã
trudim din greu pentru bani. Eu scriu cãrþi ºi creez produse prin care-i
învãþ pe oameni cum sã punã banii sã munceascã din greu pentru ei.“

Page 128

prost în materie de finanþe, motiv pentru care nu investesc aºa
cum ar trebui în pensia lor. O altã problemã este, potrivit noilor
reguli ale capitalismului, cã muncitorii trebuie sã investeascã în
active pe care nu le pot controla sau spori prin efectul de levier.
În perioadele în care cade piaþa, tot ce poate face majoritatea
populaþiei este sã priveascã neputincioasã la uraganul financiar
care-i atacã avutul ºi securitatea financiarã.

Noul capitalism direcþioneazã banii a milioane de muncitori
în investiþii asupra cãrora au un control foarte mic ºi pe care nici
nu le pot spori prin efectul de levier. Pentru cã deþin controlul
asupra investiþiilor mele — sã luãm drept exemplu investiþia în
complexul rezidenþial de 300 de apartamente —, nu sunt aºa de
afectat de prãbuºirea pieþei. Pentru cã deþin controlul, pot face ºi
mai mulþi bani într-un timp mai scurt ºi cu risc scãzut ºi pot
minimiza efectul pe care-l pot avea boomul ºi cãderea pieþei
asupra investiþiilor mele.

Piaþa a fost în cãdere mult timp

Cum am scris ºi mai devreme, publicaþia USA Today a fãcut
un sondaj ºi a aflat cã cea mai mare temere a populaþiei americane
nu e terorismul, ci frica de a rãmâne fãrã bani la vârsta pensio-
nãrii. Dupã 9 august 2007, sunt sigur cã aceastã teamã s-a rãspân-
dit puþin mai mult.

Oamenii au motive sã fie îngrijoraþi. Dacã te uiþi la cele douã
grafice de mai jos, poþi observa care este efectul schimbãrilor
regulilor din 1971 ºi 1974 asupra valorii bursei de valori. Dupã
cum vei remarca, bursa era, de fapt, în cãdere de multã vreme.

128 UN IQ FINANCIAR MAI BUN

Indicele Dow pentru dolarIndicele Dow pentru dolar Indicele Dow pentru aurIndicele Dow pentru aur

Page 129

Exact ca în cazul imobilelor, pe mãsurã ce banii cresc ca preþ,
puterea lor de cumpãrare scade, de fapt. Aceastã scãdere a puterii
monetare de cumpãrare diminueazã siguranþa financiarã viitoare
a celor mai mulþi muncitori. Graficele anterioare indicã faptul cã,
în viitor, oamenii vor avea un trai mai scump.

Dacã nu-ºi mãreºte veniturile prin efectul de levier, majori-
tatea clasei muncitoare nu poate pune destui bani deoparte
pentru viitor, deoarece cu cât economiseºte mai mulþi bani, cu
atât aceºtia se devalorizeazã mai mult. Acest concept este ilustrat
foarte bine printr-o poveste amuzantã despre economia germanã
dinaintea venirii lui Hitler la putere. Se zice cã o femeie s-a dus
cu o roabã plinã cu bani la brutãrie numai ca sã-ºi cumpere o
pâine. Dupã ce a negociat preþul pâinii, ea a ieºit din brutãrie ca
sã ia bani din roabã ºi sã achite pâinea, numai cã cineva i-o furase
ºi o lãsase falitã. Aºa pãþesc ºi americanii care pun bani deoparte.

Câþi bani trebuie sã punã deoparte un pensionar ca sã-ºi per-
mitã sã nu lucreze într-o economie în care inflaþia este aºa de
mare? Ce se întâmplã dacã eºti la pensie ºi ai nevoie de o operaþie
care-þi poate salva viaþa, dar care nu poate fi acoperitã de asigu-
rarea medicalã? Ce faci dacã ai o pensie foarte micã?

De aceea este atât de important IQ-ul financiar nr. 4, cum sã
ai profit prin efectul de levier. Graþie creºterii venitului prin efec-
tul de levier, banii tãi se înmulþesc cu ajutorul banilor altor per-
soane. Dacã IQ-ul tãu financiar nr. 3 este mare, poþi plãti taxe
din ce în ce mai mici pentru acest lucru.

Ce este efectul de levier?

În termeni foarte simpli, definiþia efectului de levier este aceasta:
a obþine mai mult din mai puþin. O persoanã care-ºi pune banii la
bancã, de exemplu, nu foloseºte efectul de levier. Banii depuºi sunt
banii persoanei respective. Rata efectului de levier pentru un dolar
economisit este de 1:1. Economul îºi depune toþi banii la bancã.

Pentru achiziþionarea complexului rezidenþial de 300 de apar-
tamente, banca mi-a dat 80% din necesarul de 17 milioane de
dolari, cât valora investiþia. Cu aceºti bani luaþi din bancã, rata
efectului de levier a fost, în cazul meu, de 1:4. Pentru fiecare

IQ-UL FINANCIAR NR. 4 129

Page 255

Editor: GRIGORE ARSENE
Tehnoredactor: DRAGOª DUMITRESCU

CURTEA VECHE PUBLISHING
str. Aurel Vlaicu nr. 35, Bucureºti

c.p. 020091
tel.: 021 260 22 87, 021 222 57 26

redacþie: 0744 55 47 63
fax: 021 223 16 88

distribuþie: 021 222 25 36
[email protected]

www.curteaveche.ro

Similer Documents